.
În copilărie am învățat de la Țestoasele Ninja că suntem cu toții un soi de corcituri, mutanți, un rezultat al unor proaste experimente cu animale. S-ar putea spune chiar proaste experimente ecologice. Speciile ieșite din laborator au evadat spre o nouă natură – ecosistemul urban. Țestoasele ninja și-au găsit refugiu în unul din cele mai poluate medii – sistemele de canalizare. Canalele de colectare a tuturor deșeurilor umane. Chișinăul este un oraș foarte ÎNGRIJIT, cu multe grădini, parcuri, flori și străzi curate, creînd impresia unui exemplu de verde perfect. Cu toate astea sistemele de canalizare ale orașului și străzile de deasupra lor sunt pline de mirosuri urâte, fumegații putrede și copaci toxici.
Într-o eră de post-încălzire globală plină de despăduriri și dezastre ecologice, copacii sunt un fetiș al vechilor și al noilor guvernări, al doctrinelor patriotice, o îndatorire corporativă, rasism verde și greenwashing. Ideologia verde a ezitat însă în reexaminarea subiectelor legate de biodiversitate, variabilitate genetică sau a noțiunilor cu privire la speciile invadatoare sau parvenite. Sensibilitatea ecologică mai continuă să fie în mare parte o afacere laissez faire. Compania petrolieră românească Petrom a susținut recent o campanie de împădurire dezastroasă, care a plantat mii de copaci care sunt la moment considerați un pericol pentru ecosistemele locale și situația solului în multe părți ale lumii. Plantele nu sunt doar recolte folosite în alimentație sau comerț. Ele sunt instrumente ideologice, avînd rădăcini adânci în etos-ul național. Copacii sunt ocrotiți pentru sute de ani doar dacă au o oarecare conexiune cu o figură istorică – așa cum e stejarul lui Ștefan cel Mare. Cine decide care copaci sunt buni și care nu? Nouă de fapt începe să ne pese dacă un copac e dispărut sau este pe cale să dispară numai atunci când acesta devine un simbol de propagandă al heraldicii de stat, apare pe steag sau sub forma unei păduri mitologice străvechi amintite în imnul național. Prezența unei anumite specii de plante sau animale pe stema de stat este în general prima probă materială clară că acestea au fost eliminate din natură. Ele supraviețuiesc numai sub forma unei vagi memorii simbolice sau printr-un soi de vis bucolic fără nici un fel de suport biologic real.
Text de Ștefan TIRON
BIOTERORISM ÎN CHIȘINĂU 2010 – LECȚII DE PROPAGANDĂ BOTANICĂ PENTRU NATURALISTUL MODERN
Duminică, 6 iunie 2010, ora 20:00
APARTAMENT DESCHIS (str. Bucuresti 68/1, Chisinau)
Veniți cu florile cele mai dragi din vazon
În copilărie am învățat de la Țestoasele Ninja că suntem cu toții un soi de corcituri, mutanți, un rezultat al unor proaste experimente cu animale. S-ar putea spune chiar proaste experimente ecologice. Speciile ieșite din laborator au evadat spre o nouă natură – ecosistemul urban. Țestoasele ninja și-au găsit refugiu în unul din cele mai poluate medii – sistemele de canalizare. Canalele de colectare a tuturor deșeurilor umane. Chișinăul este un oraș foarte ÎNGRIJIT, cu multe grădini, parcuri, flori și străzi curate, creînd impresia unui exemplu de verde perfect. Cu toate astea sistemele de canalizare ale orașului și străzile de deasupra lor sunt pline de mirosuri urâte, fumegații putrede și copaci toxici.
Într-o eră de post-încălzire globală plină de despăduriri și dezastre ecologice, copacii sunt un fetiș al vechilor și al noilor guvernări, al doctrinelor patriotice, o îndatorire corporativă, rasism verde și greenwashing. Ideologia verde a ezitat însă în reexaminarea subiectelor legate de biodiversitate, variabilitate genetică sau a noțiunilor cu privire la speciile invadatoare sau parvenite. Sensibilitatea ecologică mai continuă să fie în mare parte o afacere laissez faire. Compania petrolieră românească Petrom a susținut recent o campanie de împădurire dezastroasă, care a plantat mii de copaci care sunt la moment considerați un pericol pentru ecosistemele locale și situația solului în multe părți ale lumii. Plantele nu sunt doar recolte folosite în alimentație sau comerț. Ele sunt instrumente ideologice, avînd rădăcini adânci în etos-ul național. Copacii sunt ocrotiți pentru sute de ani doar dacă au o oarecare conexiune cu o figură istorică – așa cum e stejarul lui Ștefan cel Mare. Cine decide care copaci sunt buni și care nu? Nouă de fapt începe să ne pese dacă un copac e dispărut sau este pe cale să dispară numai atunci când acesta devine un simbol de propagandă al heraldicii de stat, apare pe steag sau sub forma unei păduri mitologice străvechi amintite în imnul național. Prezența unei anumite specii de plante sau animale pe stema de stat este în general prima probă materială clară că acestea au fost eliminate din natură. Ele supraviețuiesc numai sub forma unei vagi memorii simbolice sau printr-un soi de vis bucolic fără nici un fel de suport biologic real.
Text de Ștefan TIRON
BIOTERORISM ÎN CHIȘINĂU 2010 – LECȚII DE PROPAGANDĂ BOTANICĂ PENTRU NATURALISTUL MODERN
Duminică, 6 iunie 2010, ora 20:00
APARTAMENT DESCHIS (str. Bucuresti 68/1, Chisinau)
Veniți cu florile cele mai dragi din vazon
2 comentarii:
Salut Stefan,
am citit text de mai sus pe subiect f interesant si pt mine, si tot de curand si banda desenata in care apare si alexandra croitoru si unde mentionezi de seed bank de la svalbard, dar nu inteleg o pozitie a ta. ai putea sa clarifici?
reprezentarea naturii cu un "ochi de sus" a fost la baza peisagisticii in general, daca asta ar fi un domeniu la care faci aluzie, ce are intersectii clare cu etica sau politici de stat/patrimoniale pana si in desenele animate mentionate, care cred insa ca se bazeaza pe un simt gotic al relatiei cu natura/urbanismul mai mult decat pe vre-o constatare coerenta despre substraturile ordinii totalitare din parcuri, acestea fiind ideologic vorbind para totalitare si lipsite de orice alta viziune decat local istorica. ceva zguduiri din/de radacini sunt binevenite aici la bucuresti sau la chisinau, insa exact care?
fondul dendrologic etc si cultivarea lui de autoritati este un subiect ce poate deschide spre propuneri concrete interesante iar tu poti sa "push the letter" dar n-ar trebui sa o si stampilezi cumva?
epistolar vorbind,
o
--f interesanta initiativa discutata, sper sa regasesc pe blog aici ceva concluzii dupa eveniment! multumiri anticipate
salut octav,
uite, aici la chisinau chiar s-a concretizat cu o actiune bioterrorista in cladirea conservatorului vechi, abandonata si plina in mare parte de specimene de Ailanthus altissma -sau cum mai e numit si ghetto palm sau tree of heaven considerat o specie invaziva si toxica. Actiunea a fost executata cumva intr-un spirit de emulare testoaselor ninjea renegate si cumva vigilante. ele aveau un sensei shobolan, dar intre timp ele au devenit un fel de role model post-Karate kid.
cum spui cred ca botanica asta edilitara, horticultura oficiala stradala, agronomia national-nationalista e activa peste tot, si in bucuresti si in chisinau. incepand cu copaci/tufisuri modelate in tot felul de forme luxuriante, adevarate sculpturi vii cu caleshti si piane - un fel de gradinarit high culture, care transpune vegetal valorile de vitza veche ale edililor orasului?! si pana la copacii seculari Pinii Negri (Arnold) protejati de stat pentru ca sunt preferatii statului, reprezentand vechime, permanenta, permanenta structurilor statale care il protejeaza, si poate ramasitele unui cult vegetal-naturist slab disimulat. Cred ca cel mai interesant este sa urmarim si sa pandim indeaproape poate dicteul automat al normativitatii ecologice astazi in orase, noul testament ecologic care comanda ce si cum se taie, ce si cum se planteaza, si unde.
Trimiteți un comentariu